Castigatorii editiei a doua a Festivalului de Film Horror si Fantastic "Luna Plina" sunt:
Trofeul Luna Plina 2013: Hoinarul/The Rambler
Premiul publicului (Lungmetraj): Calator in timp/Safety Not Guaranteed
Premiul publicului (Scurtmetraj): Somn-munca/Sleep Working
Mentiunea speciala a juriului: Citadela/Citadel
Pe lângă filme “horror”, show-uri cu foc , expoziții și workshop-uri, Lună Plină a pregătit publicului un alt moment special: un concert extraordinar susținut de cvartetul EINUIEA în Biserica fortificată din Biertan, în amintirea invaziei curuților care, în 1704, au devastat cetatea Biertanului în căutare de comori.
„ Conceptul evenimentului "ISPASIREA CURUTIoR/ tHE KURUC ATONEMENT"se află cumva la granița extremă a artisticului. Citind despre Biertan și despre acest moment din istoria lui, am reușit să facem legătura cu programul nostru care era cumva deja insăilat”, povesteste Călin Torsan (fluiere), membru al cvartetului EINUIEA.
Deși era la vremea respectivă cea mai puternică cetate, Biertan a fost totuși cucerit de curuți. Pentru câteva zile,aceștia au reușit să stăpânească cetatea, au furat si au profanat chiar câteva morminte ale unor episcopi.
“ În lista popoarelor care faceau parte din aceastăorganizare se aflau romani, maghiari, sârbi. Ne-am închipuit că seara, în tabăra curuților se mai și cânta, prin urmare in concertul de la Biserica se regăsesc cântece din zonele din care proveneau. Concertul este practic omuzică lumească într-un spațiu divin și ar putea fi privit ca o cerere de iertare în fața istoriei”, adăugă Călin.
Un invitat deja de traditie
Au susținut concerte atât în ț
Din 2003, acest grup dovedește că focul poate fi artă sau sport extrem – dar nu joacă. Vorbesc cu naturalețe despre colegii care s-au ales cu arsuri de gradul 2 sau 3 și, în același timp, văd munca lor doar ca pe o pasiune. Cu o diferență: una de care „se țin”. Au fost primii care au făcut spectacole cu foc în România și folosesc și azi efecte pe care nu o să le vedeți la alte trupe. Iar dacă credeți că numele CrispUs are vreo legătură cu focul, o să fiți surprinși. Nomenclatura e pașnică, dar prezența lor live e spectaculoasă.
După spectacol, am stat de povești cu Rares Helici despre Crispus și importanța direcției vântului în meseria lor.
Știu că aveți 10 ani de experiență în munca voastră cu focul. Cum ați început, de unde a pornit proiectul?
Am început în august 2003, în perioada Festivalului Medieval din Sibiu. Făceam parte și atunci, ca acum, dintr-un ONG pe nume CRISPUS. Atunci am organizat un proiect de schimb de tineret, interculturalitate, la care au venit vreo 60 de participanți din multe țări. Fiecare venea cu câte un talent personal – de la pictură la jonglerie sau teatru – și ne învățam unii pe alții ce știm mai bine să facem. Apoi, pas cu pas, am crescut.
Numele CRISPUS de unde vine?
Noi am numit trupa după ONG-ul din care făceam parte, CRISPUS. Iar organizația și-a luat denumirea pur și simplu dintr-o combinație de două nume, ale persoanelor care au înființat-o: Cristina și Pușa.
După aceea am descoperit câte lucruri poate însemna. De la „crisp” în engleză până la pelicanul creț (pelecanus crispus) sau împăratul roman.
Tu spui foarte simplu „am crescut”, pare ceva foarte ușor și natural. Totuși, ce te face să te trezești într-o dimineață și să îți spui „hm, cred că azi vreau să suflu flăcări”?
Da, pentru că foarte natural am încercat. Am vrut să vedem cum e, ne-a plăcut și dacă ne-a plăcut ne-am gândit că putem să formăm un grup, să nu rămânem doar niște simpli oameni care au o pasiune și se joacă cu pasiunea lor. Am fost primii care am adus așa ceva în România, între timp pot spune că s-a creat o piață, au apărut multe trupe care spectacole în acest gen.
Lăsăm publicul și cei care ne invită la evenimente să decidă ce ne diferențiază de alții. Pot spune doar că nu jonglăm doar cu focul, așa cum fac alții. Unii din București spuneau că sunt fachiri. Noi nu suntem fachiri, noi nu suntem circari, dar ne place să ne jucăm cu focul și ducem focul înspre artă. De altfel, noi nici nu folosim doar focul – includem în spectacol și efecte pirotehnice, pe care alții în România nu le au.
E o artă, e un sport extrem ce faceți voi?
Este o pasiune în primul și în primul rând. Una de care ne ținem. Băieții își creează coregrafiile și își aleg muzica, atunci când nu cântăm împreună cu o trupă live.
Avem multe spectacole personalizate, în funcție de locul în care mergem. Vedem tema evenimentului și a petrecerii și ne adaptăm prin muzică și costume; evident, urmează și coregrafia, care e foarte importantă la spectacolele mari, care durează 40 de minute și la care avem muzica live.
Ce înseamnă antrenament în ceea ce faceți voi? Cum te pregătești pentru a lucra cu focul?
Ne pregătim foarte mult pentru că vrem să învățăm cât mai multe mișcări. Nu am avut manuale și profesori; ne uităm în schimb pe internet la filme și tutoriale. Însă poți să vezi multe, important e să se „prindă de tine”, să fie o mișcare naturală care să îți iasă.
De altfel, foarte multe mișcări nici nu o să le găsești pe internet, însă îți dai seama din ceea ce faci tu. Vezi că ți-a ieșit o mișcare, ceva spectaculos, continui să o perfecționezi.
Nici nu am studiat să vedem ce piață e afară, să căutăm inspirație de la alte trupe sau să putem zice că avem un model în acest domeniu.
Cât e de riscant ceea ce faceți? Care sunt riscurile?
Riscă să se ardă, asta în primul rând. Unii dintre ei au stat în spital cu arsuri de gradul 2 și 3, câteva săptămâni, dar așa te înveți minte. Cât despre arsurile mici pe mână, astea sunt clasice, ne-am obișnuit cu ele! E normal să te arzi un pic, dar dacă nu ești atent se întâmplă arsurile adevărate.
Pentru siguranță, înseamnă să ai spațiul necesar în jur. De exemplu, atunci când facem spectacol în spații închise, pentru televiziune sau evenimente, e mult mai complicat – trebuie să fugi cu torțele aprinse rapid afară, pentru că nu ai unde să le lași jos. Iar dacă cei de la securitate nu îți fac culoarul, te arzi! E foc, nu poți să îl plimbi printre oameni.
Iar la suflat, dacă nu îți controlezi respirația, în momentul în care sufli foc te arzi. Trebuie să fii foarte atent și la vânt, care se poate schimba dintr-o clipă în alta. Dacă nu sufli pe direcția vântului, se poate oricând întâmpla să îți întoarcă flacăra spre tine – știu cazuri în care un om și-a ars toată fața sau a înghițit flacără și s-a ars până în stomac.
Auzisem de la colegi de breaslă de-ai voștri că și lichidul e periculos dacă îl înghiți.
Lichidul pe care îl folosim noi nu e o problemă, dacă nu-i aprins. Lucrăm cu un gaz lampant combinat cu un ulei. Pe vremuri, în zona asta a Ardealului, bunicii mai luau înainte de iarnă câte un „ștompăl” așa mic de gaz lampant și nu aveau probleme cu răceala.
Nu folosim lichid de aprins focul la grătar, cum se găsește prin supermarket, chiar dacă am văzut că unii mai lucrează cu așa ceva. I-am văzut pe unii care încearcă, mai ales animatori prin baruri, cu votcă și alcool distilat, care arde instant, ca benzina – e și mai periculos!
Dacă torn amestecul folosit de noi pe jos și arunc în el o țigară, nu se aprinde.
Următorul vostru spectacol e la Alba Iulia Music & Film Festival. Ce ați pregătit?
Este un spectacol de 15 minute în care folosim toate efectele din arsenalul nostru de foc. Muzica va fi o combinație de ritmuri, lente și alerte, pentru un show complet la care așteptăm cât mai multă lume.
Mai multe detalii despre trupa CRISPUS găsiți pe pagina lor de Facebook. Între 5- și 8 septembrie, vă invit la Alba Film Fest, unde îi puteți vedea live.
Programul EducaTIFF a început în urmă cu mai mulți ani la Festivalul Internațional de Film Transilvania, din Cluj-Napoca. Este un program de educație cinematografică pentru elevi, care presupune atât vizionarea și analiza unor filme europene pentru copii, diferite de cele pe care le consumă în mod obișnuit la televizor, dar și un atelier în care sunt inițiați în tehnica de realizare a filmelor și participă la realizarea unui mic filmuleț.
La prima ediție a Festivalului de Film Horror și Fantastic “Lună Plină“ desfășurat anul trecut tot în luna august, am descoperit cu bucurie ca elevii din sat participau la o școală de vară cu activități atractive, organizate de un ONG. Tot atunci am aflat ca rata de abandon școlar in Biertan este destul de mare și atunci ne-am hotărât să invităm toți copii indiferent dacă sunt sau nu școlari să vizioneze filme pentru copii. Un prim pas către a organiza atelierul EducaTIFF fusese deja făcut.
“Am ratat prima editie a Festivalului de Film Horror si Fantastic “Luna Plina”, desfasurata in 2012, la Biertan”, spune Ramona Sărbu, coordonatoarea programului EducaTIFF. Pe langa imaginile cu echipa reamenajand fostul cinematograf al satului si reabilitand fatada dispensarului, m-au inspirat si m-au impulsionat cele cu copiii din stransi la scoala, intr-o sala de curs, sa vada filme de animatie, puse la dispozitie de organizatori. Mi-am promis ca nu mai ratez cea de-a 2-a editie a festivalului si neaparat voi aduce magia filmului in viata copiilor din Biertan, pe parcursul a 4 zile de eveniment.”
Cum anul acesta la Biertan școala de vară nu s-a mai ținut din lipsă de fonduri, EducaTIFF-ul este binevenit. În plus ambiția oranizatorilor a fost sa încerce să îi atragă și pe copii care nu merg la școală. “au venit peste 30 de copii, între 7 si 13 ani, ușor timizi, cu privirea întrebătoare, dar foarte respectuoși.” povestește Ramona, “Deși mi-au zis că știu să citească, am văzut cum privirea le ignora subtitrarea. Mi-am dat seama ca mi i-am imaginat altfel, necunoscători ai lumii digitale, dar dezinteresul unora mi-a demonstrat contrariul. După proiecție am început discuția pe baza filmului urmarit. Copiii n-au avut neaparat nevoie de subtitrare, au înțeles esențialul din imagini. Întrebările au venit una câte una, răspunsurile au curs fără oprire. Copii nu se tem să vorbească în public. Unii doar erau mai timizi. Alții n-au fost prea atenți și nu îndrăzneau să răspundă. Dar cei mai mulți erau acolo, în filmul de după film.”
La întrebarea dacă folosesc internetul, copii au răspuns “Daa, stam mult pe facebook “. “Copiii m-au readus la realitate” mărturisește Ramona Sărbu “satul e tot sat și chiar dacă viața pare neschimbată, timpul nu stă pe loc: M-au lasat fară replica. Prea puțini dintre ei au mers la cinema până acum, mulți dintre ei nici nu părăsesc satul pe timpul vacanței. Dar văd filme la televizor, filme nu tocmai educative, cum bine știm. Și sunt la curent cu toate emisiunile de proastă calitate. Din păcate. Totuși numai 3 mâini nu s-au ridicat la întrebarea dacă le place școala, restul își doresc să urmeze liceul și facultatea, când va veni timpul.”
Cu siguranță copiii din Biertan au prins gustul filmelor de festival și atelierul de film a rupt monotonia finalului de vacanță. Copiii au venit și a doua zi cu entuziasm și curiozitate. O parte din ei au renunțat, dar s-au alăturat alții noi.
În cadrul Festivalului Lună Plină se deschide din acest an, o serie de evenimente prin care organizatorii își propun să redescopere tradițiile și miturile fantastice românești și să le prezinte atractiv publicului, îmbinînd oricare mijloace artistice. Cel care sparge gheața și expune pentru prima data în cadrul acestui proiect, la Biertan, este un meșter făuritor de măști, din Maramureș. De mai bine de 20 de ani Vasile Șușcă face măști, continuă astfel, o tradiție folclorică bogată în ritualuri și personaje fantastic grotești. Artizanul popular utilizează în continuare tehnicile și materialele păstrate din moș, strămoș. Blana, coarnele, pielea și textilele naturale devin, odată trecute prin mâinile îndemânatice ale meșterului întrupări ale creaturilor de dincolo de realitate.
« Toata lumea încearcă să imite, eu nu încerc să imit pe nimeni, tot ce fac eu vine de la sine” spune Vasile Șușcă. „Măștile mele sunt inspirate de măștile tradiționale din Maramureș, intervenția mea le dă doar un plus de personalitate. Măștile acestea sunt măști ritualice precreștine, dacice. La noi în Maramureș, dacii liberi foloseau măștile dinainte de Cristos. Erau multe ritualuri pe la noi, care între timp s-au pierdut, cele de Sânziene, Dansul brondoșilor. E chiar o istorie despre perioada invaziei tătarilor la Cavnic. Tătarii războinici veneau pe cai, înarmați până în dinți, pe când localnicii, erau oameni simpli, cu mâinile goale, atunci, ei s-au gândit să se salveze, îmbrăcîndu-se în costumele de brondoși. Și au ieșit așa în fața tătarilor încostumați, cu măștile pe față, cu talăngi de-alea mari, atârnate de ei, au sărit în fața cailor tătarilor și în momentul în care au început să drongane din astea, caii s-au speriat și s-au pus pe fugă, și uite așa au câștigat bătălia fară să se lupte.
Puternic ritualizate drăcoveniile pe care le bricolează, scornește și invocă Vasile Șușcă, aparțin în egală măsură artei, legendelor și tradițiilor străbune. Măștile din folclorul românesc au menirea de a da formă unor forțe retrograde ale anotimpurilor care se trec, iar lupta și învingerea lor trebuie să confere lumii continuitate și înoire.
Vasile Șușcă spune că măștile sale „sunt bine primite pentru ca sunt speciale, inedite, nu sunt horror așa cum ar crede unii. Dracii aștia ai mei sunt din contră niște draci veseli.
Pe cei doi baieți ai săi i-a invățat să facă măști și speră ca la un moment dat, să continue ei această tradiție. „La început și eu aveam o reținere în a face măști, dar acum o spun cu dragă inimă, că sunt fericit că am ales să fac acest lucru. Am umblat în toată lumea și măștile mele au fost apreciate în toate colțurile lumii. Sper din tot sufletul să găsesc pe cineva care să continue meseria mea, speranța moare oricum ultima.”
Expoziția din cadul Festivalului de Film Horror și Fantastic Lună Plină, este un nou spațiu redescoperit și amenajat de organizatori și Primaria Biertan. Fosta popicărie, s-ar putea transforma într-un spațiu expozițional, care să devină o atracție în plus pentru turiști, tot timpul anului și de asemeni ar putea contribui la creșterea nivelului de educație al sătenilor.
Timp de cinci zile, spectatorii vor avea parte de 24 dintre cele mai bune lungmetraje de gen, deopotrivă clasice în versiuni restaurate și premiere ale ultimilor doi ani, și tot atâtea scurtmetraje fantastice.
Gala de deschidere va avea loc începând cu ora 21:30 în aer liber, la Grădina Melies, cu Trupul/El cuerpo, thriller macabru nominalizat la Premiile Goya 2013 pentru „Cea mai bună regie”. Festivalul se va încheia duminică, 18 august, în aer liber, la Cinema Vertigo, cu Lords of Salem, în regia lui Rob Zombie, proiecție unică în România.
Capetele de afiș ale ediției sunt cele două competiții (șapte lungmetraje și zece scurtmetraje), secțiunea omagială American Masters: Brian De Palma (Furia/The Fury, Blow Out și, în avanpremieră românească, Pasiune/Passion), tenebrosul Suntem ceea ce suntem/We Are What We Are, remake al filmului omonim din 2010, compilația/sequel V/H/S/-2, infinit mai inventiv/ sângeroasă decât prima parte și Aurora/Vanishing Waves, cel mai bun film fantastic din 2012, în prezența regizoarei Kristina Buozyte, membră în juriul competiției de lungmetraj alături de Christian Hallman, selecționer al Festivalului Fantastic de la Lund și Tomaz Horvat, director artistic al Festivalului Fantastic Grossmann. Cei trei membri ai juriului vor acorda trofeul „Lună Plină” pentru cel mai bun lungmetraj, în timp ce câștigătorul titlului de cel mai bun scurtmetraj va fi hotărât de votul publicului.
N-ar trebui ratate nici proiecțiile aniversare cu E.T., în versiune restaurată digital, și Fantomas, cu acompaniament live prezentat în premieră absolută de cvartetul Einuiea, screening-ul de-acum tradițional cu Rocky Horror Picture Show sau maratonul de vineri seară, intitulat „Zombies’ Night Out” și compus din The Return of the Living Dead, Shaun of the Dead și Cockneys vs Zombies.
Printre evenimentele non-filmice se numără proiectul EducaTIFF Fantastic, expoziția de măști mitologice realizate de artistul Vasile Șușca, concertul Ispășirea curuților susținut de cvartetul Einuiea în interiorul Bisericii Fortificate din Biertan, spectacolul Crispus: The Art of Fire și petrecerile din fiecare noapte de la terasa „La Țăruș”.
La inițiativa echipei festivalului, anul acesta se vor pune bazele Bibliotecii Fantastice – cei care doresc să contribuie la acest proiect sunt invitați la festival cu câte un volum de proză de gen (SF, horror, policier, fantastic), pentru care vor primi un cocktail special „Lună Plină”. ne vedem la Biertan!
Spot oficial: http://www.youtube.com/watch?v=n98AFgApt5o
Toate detaliile despre transport și cazare se găsesc pe site: www.lunaplinafestival.ro. Abonamente: http://biletmaster.ro/ron/PlaceInfo/1805666/Full-Moon-Festival
